Galben Cerc | lansare
138
archive,tag,tag-lansare,tag-138,cookies-not-set,ajax_fade,page_not_loaded,,select-theme-ver-4.2,wpb-js-composer js-comp-ver-5.4.4,vc_responsive
  • Sort Blog:
  • All
  • Artist
  • Părinte
  • Poezie, care vine și pleacă când dorește
  • Un om

De ce plângem? – Ama Nicolae

Când feedbackul cititorului te emoționează și te face să te întrebi dacă chiar despre tine este vorba! Și momentul fără de preț în care afli că un copil împreună cu o mamă grijulie s-a uitat peste carte, a răsfoit-o, și-a pus intrebari, a revenit când a avut nevoie. Infinit de recunoscătoare și mică de atât de mare emoție! Multumesc, Ama Nicolae! Multumesc, Natalia, pentru inimioarele făcute din pălmuțele cele mai dulci cu putință… de copil!

Mai jos, câteva rânduri din articolul atât de frumos conturat…

Daca ar fi sa fac un top al celor mai frumoase carti de copii citite in ultimul an, aceasta carte ar fi pe primul loc. Si este si 100% romaneasca. (Ama Nicolae)

File_002-2

Ceea ce m-a bucurat pe mine cel mai mult la aceasta carte este faptul ca mi-a dat ocazia sa incep conversatii noi cu Natalia, conversatii pe care nu le-am mai avut pana acum. De exemplu, ilustratia de mai jos, care a emotionat-o cel mai mult pe Natalia si de aceea face mereu inimioare din palmuletele ei (inca) durdulii de cate ori rasfoim cartea. A fost ocazia de a vorbi despre emotiile pe care le-am resimtit noi, parintii, cand s-a nascut ea. A fost foarte impresionata si emotionata cand i-am zis ca si noi am plans de bucurie cand a venit pe lume. Iar ea a completat grijulie: „Iar cand s-a nascut Robert, am plans toti trei de bucurie!” 🙂 (Ama Nicolae)

File_000-1-2-632x632

Articolul complet poate fi descoperit aici.

Cartea poate să fie comandată și de aici.

Sursa: amanicolae.ro

 

”Să te bucuri de ceea ce numesc adulții nimicuri, să râzi cu gura până la urechi, să fii delicat și autentic” – Agenția de carte

Este vindecător ca la capătul unui proiect, în care ai cunoscut și bucuria, și efortul, și oboseala, și entuziasmul, în care ai avut toată gama de trăiri posibile, să povestești despre asta, aducând recunoștință nou-născutului proiect pentru tot acest travaliu formator, și în egală măsură, oamenilor fără de care toate acestea n-ar fi fost posibile. Andreea și Gabriel Constantin, Editura Cartea Copiilor, un mulțumesc până la ceruri! Simona Ioniță și Agenția de carte, mulțumesc pentru interviu!

Câteva rânduri, mai jos…

Maria Constantinescu s-a născut la 20 mai 1975. Este absolventă a Liceului de Arte Plastice ”Al. Plămădeală”, Chișinău (Republica Moldova) -Pictură de șevalet și Pedagogie. Absolventă a Academiei de Muzică, Teatru și Arte Plastice, Chișinău (Republica Moldova) – Design Vestimentar; Diplomă de licență – UNATC ”I.L. Caragiale”, București- Scenografia spectacolului de teatru; Diplomă de master -UNATC ”I.L. Caragiale”, București- Regie de Teatru. Din 2010 până în prezent este freelancer în domeniul artelor vizuale. ”Maria Constantinescu desenează de când se ține minte, iar dragostea pentru cărți o are chiar mai dinainte, din primele luni din viață pe care le-a petrecut într-o bibliotecă de sat, unde mama ei lucra în acele vremuri triste când mamele mergeau la serviciu aproape imediat după ce nășteau. Mirosul cărților l-am asociat cu mama, cu laptele matern, cu viața însăși. Cred că era firesc să ajung în punctul în care să vreau cu toată ființa mea să contribui la apariția unor cărți pentru copii. Nașterea primului copil, interesul pentru educația și creșterea armonioasă a copiilor, blogul personal au fost câteva dintre experiențele care au dus la întâlnirea cu autoarea, Andreea Constantin, și apariția cărții ”De ce plângem?- O explicație a plânsului pentru cei mici și cei mari”- editura Cartea Copiilor, 2017. ” (pagina a doua a cărții). Simona Ioniță a dialogat, în exclusivitate pentru AgențiadeCarte.ro, cu ilustratoarea Maria Constantinescu.

autoportret maria

Ilustrația este esențială cărților dedicate copiilor. Ilustratorul sau graficianul de carte este cel care creează forma vizuală care captează atenția. Există anumite reguli pe care le urmărești înainte de a porni în călătoria către ilustrarea unei cărți pentru copii?
Prima regula, fără de care n-aș putea trasa nici măcar o linie, este să mă îndrăgostesc. Emoția, bucuria pe care o trăiesc, ținând în mâini un anume text, compun solul fertil, în care se va naște și va crește imaginea, chipul cărții. A doua regulă este să îmi acord suficient timp pentru a mi-o imagina, a o întoarce pe toate părțile în mintea mea, mai întâi. După aceea o trec prin proba materialității. Adică încerc instrumentele- culori, pensule, creione, penițe… După aceea mă pregatesc să-mi schimbe viața. Fiecare proiect de suflet a venit în viața mea cu ceva nou, cu un mesaj, cu o transformare. S-au comportat de parcă ar avea viața lor. Și, cu siguranță, o au. Unele proiecte s-au vrut lucrate noaptea, pe liniște. Altele ziua, cu toate că era un ditamai tămbălăul în jurul meu. Altele parcă își alegeau momentul când să se nască, așteptând, cu răbdare, luni în șir. Proiectul, la care lucrez acum, mă vrea organizată cu orice chip. Lucrez și la carte, și la organizare.

De_ce_plangem_coperta

READ MORE